Lucrarea dorește să prezinte stadiul curent și perspectivele utilizării acestui concept în contextul proiectelor și lucrărilor specifice ingineriei geotehnice.
BIM este pe cale să schimbe complet aspectul clădirilor, modul în care acestea sunt construite și, mai apoi, utilizate. Pornind de la aceste coordonate, BIM poate schimba sau măcar integra componentele de proiectare și execuție a lucrărilor geotehnice în fluxurile curente de lucru ale inginerilor.
CE NU ESTE TEHNOLOGIE BIM
Acronimul BIM este un termen la mare căutare și adesea utilizat de către dezvoltatorii de soluții software pentru a descrie cât mai în detaliu capabilitățile variate ale produselor oferite. Să fie aceasta sursa confuziei în ceea ce privește definiția tehnologiei BIM? Pornind de la această idee, considerăm necesară radiografierea soluțiilor de modelare existente care NU oferă suport complet pentru aplicarea proceselor BIM. Așadar, se pot identifica următoarele tipuri de modele:
Modele care conțin exclusiv elemente 3D, fără niciun atribut.
În acest tipar intră modelele utilizate exclusiv pentru vizualizare si care nu conțin niciun fel de “inteligență”. Astfel de modele sunt bune pentru prezentare și vizualizare, însă, fără posibilitatea de integrare a altor atribute, sunt modele statice fără componentă colaborativă. Nu oferă suport pentru analiza, integrarea și verificarea datelor.
Modele fără acces asupra comportării.
În această categorie sunt incluse modelele definite ca obiecte 3D a căror poziție sau proporție nu pot fi modificate pentru că nu recunosc și nu utilizează date parametrice. Subperformanța acestora este evidentă pentru că modificările sunt greu de realizat și de gestionat, iar trasabilitatea deciziilor este anevoiasă.
Modele compuse din mai multe referințe CAD 2D care trebuie combinate pentru a defini modelul complet al clădirii.
Cu toate că asigură construirea întregului model al structurii, această grupă de modele este neperformantă prin simplul fapt că rezultatul 3D obținut nu este ușor măsurabil, fezabil, consistent și corectitudinea datelor afișate depinde de calitatea referințelor alese.
Modele în care modificările efectuate într-o vedere nu se reflectă automat și în celelalte vederi.
Aceste modele sunt complet neperformante facilitând generarea unui număr mare de erori, a căror sursă este greu de identificat. BIM este definit în seria de standarde SR EN ISO 19650. BIM rămâne unul dintre cele mai
promițătoare procese de management ce poate fi aplicat în sectorul AEC (Architecture, Engineering & Construction). Pe scurt, BIM ajută la crearea digitală a modelului virtual precis al unei construcții. După ce este finalizat, modelul virtual conține informații valoroase despre datele geotehnice, geometrie, date relevante privind execuția, fabricare și procurare, urmărirea în timp și exploatarea construcției.
Utilizarea unui astfel de proces de management încă de la începutul proiectelor rezolvă una dintre marile probleme asociate cu derularea proiectelor pe suport hârtie, în special asociate cu comunicarea pe hârtie în cadrul proiectului. În derularea clasică a proiectului analizele (estimări de cost, consumul energetic estimat, detalii funcționale, detalii structurale, detectarea coliziunilor, șamd) sunt realizate la final, după detalierea finală a construcției, când este deja mult prea târziu pentru a face loc optimizărilor sau deciziilor importante de modificare a soluțiilor. Astfel se pierde ceea ce numim valoare inginerească. Cu toate că marea majoritate a studiilor de caz prezentate în articole și prezentări descriu succesul aplicării tehnologiei BIM în proiecte complexe care implică un număr ridicat de resurse (companii de proiectare, consultanta, număr ridicat de planșe, număr ridicat de pagini in documentele întocmite, urmărirea lucrărilor pe perioada execuției, etc.), acesta se poate aplica eficient și în cadrul proiectelor comune oferind aceasta componenta de valoare: evaluarea cantităților și controlul costurilor de execuție și exploatare.
Articolul complet il gasiti AICI.